In ultima perioada cele mai multe jurnale de stiri incep si se termina cu stirile sportive, iar oamenii sunt mult mai interesati de ceea ce se intampla cu echipa lor de fotbal favorita decat orice altceva. Asadar daca ne uitam in jurul nostru sportul incepe sa fie din ce in ce mai prezent, sub forme diferite: urmarim meciurile de fotbal, mergem la sala de fitness, inchiriem un teren de tenis.
De ce ar fi important sportul intr-o lume prea grabita ca sa mai aiba timp si pentru asta. Jay Coackley spune ceva interesant in acest sens: sportul este o « institutie sociala valoroasa care aduce beneficii atat societatii cat si indivizilor din societate » (2007, 34-35), contribuind la mentinerea stabilitatii sociale si a eficientei transmitand oamenilor normele valorizate in societate. Asadar sporturile sunt constructii sociale, locatii sociale (social locations) unde cultura este produsa, reprodusa si transformata
Sportul influenteaza viata oamenilor in moduri diferite insa in ceea ce priveste identitatile sociale « sportul acorda valoare anumitor atribute fizice si realizari si denigreaza altele, afirma anumite perceptii asupra modului in care mintea si corpul sunt legate, asupra modului in care lumea naturala si cea sociala sunt legate. Identitatea sportivilor nu este asadar o consecinta naturala a activitatii fizice ci o constructie sociala.… Sportul preia ideile despre potentialul fizic al barbatilor versus cel al femeilor, al albilor versus negrilor si al clasei de mijloc versus clasei muncitoare. Astfel sportul ajuta la reafirmarea acestor diferente” ( J. Coakley, 2007, 20). Asadar in spatele divertismentului furmizat de sport e ceva mai mult.
Si daca toata lumea vorbeste despre violenta din sport atunci trebuie sa mentionez cate ceva despre etica sportului. Aceasta, conform lui J. Coakley, duce de cele mai multe ori la o forma de devianta: supraconformarea (overconformity) – acceptarea necritica a normelor-, iar aceasta supraconformare are ca efecte secundare apelul la violenta pe teren, consumul de suplimente nutritive, continuarea antrenamentului sau a competitiei in ciuda ranilor. Iata la ce ma refer:
« Who the Hell Do You Thimk You Are? Are You an Athlete ?
Because if you are [an athlete], then you know what it means to be better, to want to be the best. And if you are [an athlete], then you understand it’s not enough to just want o be the best. You can’t just sit around an BS about how much you want it. Show me how much you want it…. Dare to do wath it takes to be the best. And then wether you win, lose or collapse on the finish line, at worst you’ll know exactly who you are. If you Can’t Stand the Heat, Get out of Atlanta!” (p. 161).
Cand violenta se desfasoara in afara terenului sportiv, in randul spectatorilor aceasta reprezinta un fenomen social complex care este determinat de trei factori, conform autorului mai sus mentionat. Un prim factor il reprezinta sportul in sine, al doilea factor este dinamica multimii si situatia in care spectatorii urmaresc evenimentul, iar ultimul factor il reprezinta contextele sociale, economice si politice in care evenimentul se desfasoara.
Pentru ca fotbalul este sportul cel mai mediatizat sport se recurge la organizarea acestor jocuri si realizarea de turnee cum este cazul CPL (Cyberathlete Professional League). In cadrul unor astfel de jocuri video organizate, jucatorii se antreneaza constant si au fani. Asadar sportul face partea din viata noastra intr-o forma sau alta, chiar fara sa ii dam voie.
Indemnul ar fi urmatorul: implica-te in cat mai multe activitati sportive (fotbal, handball, volei, tennis, orice) pentru ca o data ce stim mai multe despre sporturile dintr-o societate « putem alege apoi daca suntem consumatori care accepta sporturile asa cum sunt sau putem fi cetateni care folosesc sporturile drept contexte pentru a face lumea un loc mai bun “ (J. Coakley, 2007, 589).
Recenzie la: JAY COAKLEY. (2007). Sports in Society: Issues and Controversies, New York, McGraw-Hill
Pentru ca poti fi cu adevarat pasionat de sport,
Andreea
Echipa BrainTrekkers 